PRIMA EPOCA A FIERULUI IN SPATIUL CARPATO-DANUBIANO-PONTIC

1. Inceputul prelucrarii si utilizarii fierului.
Conceptul de epoca a fierului se datoreaza conceptului tripartite elaborate de Ch. Thomsen, care imbunatatit treptat si-a pastrat valabilitatea pina astazi.Datorita straduintelor a arheologilor suedezi  Oscar Montelius si Hans Hildebrand, in deceniul al optule al secolului 19 se contureaza o imagine diferentiata si cronologica a epocii fierului, astfel in 1874, Hildebrand imparte epoca respective in doua perioade diferite chronologic si cultural.Pentru prima a propus descoperirea de necropole din localitatea eponima Hallstatt iar pentru a doua oppidum-ul celtic (La Tene)
Studiul perioadei (hallstatiene) a inceputin toate provincial tarii in sec XX, prin semnalarea unor depozite de bronz datate cronologic la sfirsitul epocii bronzului inceputul epocii fierului. In 1926 in “Getica” Vasile Pirvan constata ca “Dacia nu e un teritoriul reprezentativ pentru Hallstatt”, pentru Transilvania el a reusit sa prezinte un material arheologic bogat, insa pentru Moldova si Basarabia nu se poate vb de un astfel material arheologic.
In viziunea lui Ion Nestor se poate vb de o prezenta a culturii hallstatiane pe teritoriul Romaniei fiind present asa-zisul process de hallstatizare.

2. Comunitatile hallstattiene
       Complexul cultural cu ceramic canelara (Gava-Holigrady).In 1957 intr-un studiul dedicate problemei implicarii unor culture central-europene din epoca bronzului in ceea ce era desemnata ca marea migratie egeeana, Amalia Mozsolics, a conturat trasaturile unei noi culture din perioada cimpurilor e urne, alegind, ca descoperiri eponime, mormintele de incineratie de la GAVA, localitate din N-E Ungariei.Descoperiri asemanatoare atribuite culturii Goligrad au devenit cunoscute si in zona subcarpatica a Ucrainei. Este meritul Galinei Smirnova de a fi observant strinsa legatura dintre GAVA si Holihrady, ajungind la concluzia ca cele 2 culturi consstituie un comlex cultura, denumit Gava-Holigrady.Aria de raspindire a acestui complex a cuprins initial regiunile de cimpie a bazinului superior si in partea de mijloc al Tisei (N-E Ungariei; S-E Slovaciei; N-V Romaniei si Ucraina transcarpatica), de unde s-a extins la un moment dat sis pre bazinul inferior al Tisei, inclusiv  spre S-V Romaniei.

• Asezarile sunt de doua tipuri deschise si fortificate prin valuri de pamint, santuri de aparare adiacente si palisade. Acestea fiind cel mai bine studiate in Transilvania; despre cetatile de refugiu si asezarile intarite cum ar fi Sighetu Marmatiei, Teleac, Dej, Subcetate, Bozna, Ciceu-Corabia si Sona dispunem de studii ample si chiar monografice.In Podisul SUcevei au fost descoperite si cercetate 2 asezari fortificate, la Preutesti si la Siret, ambele apartinind fazei mai vechi a culturii.Locuintele sunt de doua tipuri de suprafata si partial adincite in pamint, cele doua tipuri intilnindu-se si in cadrul aceleeasi asezari. In interiorul locuintelor si intre ele se intilnesc vetre si cutoare amenajate cu grija.
• In ceea ce priveste riturile funerare sunt caracteristice necropolele plane de incineratie, cu resturile cinerare depuse in urna. La Volovat a fost cercetata si o neropolo tumulara de incineratie, cercetatorii considerind ca ele reprezinta monumente funerare destinate unei familii.
• Ceramica:
  Se disting mai multe categorii si o diversitate de forme si elemente decorative.Caracteristice sunt vasele negre, lustruite la exterior si de culoare rosietica in interior de forma bitronconica sau pintecoasa, cu marginea rasfrinta si cu gitul adesea inalt, cilindric, ornamentat cu caneluri orizontale si in ghirlande in partea superioara si oblice pe umar.Pentru faza  veche sunt caracteristice asa zisele “amfore” cu proeminenta hipertrofiate pe umar, goale in interior, inconjurate cu caneluri concentrice. Tot acestei faze ii sunt caracteristice motivele incizate, decorul striat, (borcane, strachini)
• In ceea ce priveste armele, uneltele si obiectele de uz casnic se ramarca o bogatie relative a utilajului litic(cutite, virfuri de sageti, razuitoare) si a pieselor de os si corn (sule, strapungatoare, ciocane) aceste unelte intilnindu-se mai des in spatial extracarpatic pe cind in cel al cimpiei Tisei remarcindu-se un numar mai mare de unelte din metal
• Econimia se baza atit pe cresterea animalelor cit sip e agricultura, descoperirile arheologice arata rolul secundar al vinatrii si   importanta cresterii taurinelor, a ovi-caprinelor, a porcilor si a cabalinelor. LA animalele domestic adaugindu-se si ciinele. Practicarea agriculturii nu este demonstrate doar de prezenta uneltelor specifice dar si de cultivarea a mai multor specii de griu (triticum durum, triticum monococcun,triticum spelta), orz si in mai mica masura de mei
• Privitor la aspectul spiritual sunt atestate diferite practice funerare, depunerele cu character sacru in gropi special, uneori grupate ale unor afrande (vase,statuiete, cereal, carne) puse in legetura cu un cult menit sa asigure fertilitate ogoarelor si fecunditatea animalelor.Acelasi rol le aveau si statuietele zoomorfe (Ucraina subcarpatica) si cele antropomorfe descoperite in numar redus (Caus, Teleac,Granicesti).

  Cultura Babadag
  Sebastian Moritz in 1964 a precizat 3 faze specific acestei culture, pe baza stratigrafiei asezarii eponime, dar si a trasaturilor ceramicii, mai ales a evolutiei tehnicii si motivelor de ornamentare.
  In prima faza (raspindita in N-E Munteniei, S Moldovei si N Dobrogei) decorul specific consta din siruri de cercuri concentrice, cu tangent incizate, precum si din alte motive ornamentale, realizate tot prin incizi.Alaturi de aceste vase, exista si o importanta componenta de ceramica canelata, socotita de origine vestica.Aceasta faza, mai ales contactelor cu Macedonia si Troia 7b, dar si a legaturilor cu zonele central-europene, a fost datata in sec 11.
  Geneza culturii Babadag nu este inca pe deplin lamurita.Un pas inainte in intelegerea acestei problem l-a constituit conturarea, pe baze stratigrafice si tipologice grupului (sau fazei) Tamaoani, documentata in S Moldovei, N-E Munteniei  si N Dobrogei, care ar putea fi plasat la inceputul Hallstatului, in intervalul de timp corespunzator stratului Corlateni timpuriu de la Cindesti.Grupul Tamaoani prezinta multe din trasaturile ceramicii culturii Babadag 1, cu exceptia motivelor cercurilor concentrice cu tangent.Originea acestui tip de décor specific pentru ceramic culturii Babadag, ca si a altor elemente de facture “hallstattiana” vestica, ar explica geneza culturii Insula Banului, care ar fi contactat cu grupul de culture Catelu-Nou-Meri.
  In faza 2 aria culturii Babadag, se extinde asupra Dobrogei intregi,iar in Muntenia pina spre Valea Mostistei. In ceramic , decorul incizat este  in buna masura inlocuit cu motive realizate prin imprimare.Aceasta faza a fost datata in secolele 10-9, mai ales datorita legaturilor cu lumea greaca protogeometrica (un cap de pixida, descoperit la Babadag cu analogii in mormintul 37 de la Atena Kerameikos). Aceasta este perioada relativei unitati culturale cu grupul Insula Banului (din zona Porti de Fier), cu grupul Psenicevo din Bulgaria, cu grupul Cozia din sudul si centrul Moldovei si cu grupul SAharna-Solonceni, aflat in inerfluviul Raut-Nistru Mijlociu.In aceasta faza se stabilesc legaturi cu grupul (faza) Medias a culturii Gava, dupa cum dovedesc fragmentele ceramicii cu décor imprimat, descoperite in S-E Transilvaniei, la Brasov.
  Faza Babadag 3 pare a avea o evolutie destul de indelungata in intervalul sec 8-7, probabil in cuprinsul a 2 etape.Ceramica este lucrata prin aceleasi tehnici, se observa o continuitate a formelor, dar se renunta la motivele incizate si imprimate, mentinindu-se doar decorul canelar. In prima etapa a fazei 3 aria culturii Babadag ramine neschimbata. S-ar putea ca ea sa-si continuie evolutia si in Sundul Moldovei,Moritz atribuindui  necropolele de la Stoicani.Alti specialist considera ca  acest cimitir de inhmatie, cu schelete in pozitie chircita, este reprezentativ pentru un grup cultural aparte, numit grup Stoicani, Vulpe apropie  cimitirul de descoperirile din stepa Bugeacului, de ex. Tumuli de la Suvorovo. Intr-o a doua etapa,faza Babadag 3 pare a se rastringe atunci cind in estul Munteniei, sundul si centrul Moldovei pina la Nistrul Mijlociu se raspindeste faza “clasica” a culturii Basarabi. Acesta pare a fi si momentul incheierii evolutiei grupelor Cozia si Saharna-Solonceni.In Dobrogea in schimb, evolutia fazei Babadag 3 contine si in aceasta etapa, dupa cum o dovedeste fragmentele ceramicii de tip Basarabi “clasice” , descoperite in mediul Babadag 3, chiar in asezarea eponima.Pe teritoriul Dobdrogei nu au fost identificate asezari de tip Basarabi. Supravietuirea culturii Babadag in Dobrogea este sprijinita si de unele tipuri de obiecte e metal (fibula de la Enisala-Palanca)descoperite in mediul Babadag 3 si care pot fi datate  in sec 7. SE observa prin urmare si in Dobrogea ca si in N Transilvaniei si al Moldovei, in afara ariei Basarabi, prelungiea evolutiei culturilor formate in Hallstattul timpuriu si in cursul perioadei urmatoare.

  3. Comunitatile hallstattiene mijlocii
  Basarabi:

• Aria de raspindire este cuprinsa intre Banatul,Vojvodina,Serbia (valea Moravei),Oltenia,toata cimpia Romana,jumatatea sudica a Moldovei(pina la Nistru aspectul Soldanesti), bazinul Muresului. Asezari cu ceramic Basarabi se intilnesc sip e malul drept al Dunarii, de la Novi Sad pina la Dobrogea, si intre Balcani si Dunare.Din punct de vedere al raspindirii, locuiri ale perioadei Basarabi se intilnesc mai cu seama in regiunile de ses din cimpia Dunarii si ale marelor riuri (Mures, Siret, Nistru), mai putin in zonele de dealuri. Ele lipsesc (sau cel putin nu au fost identificate) in regiunile subcarpatice sau de munte. Din harta raspindirilor descoperirilor de tip Basarabi rezulta ca purtatorii acestei manifestari culturale evitau zonele de stepa propriu-zise.
• Conform unor cercetatori, parallel cu raspindirea ceramicii incrustate de tip Basarabi in jumatatea Nordica a tarii noastre s-a mentinut mai ales in nordul si centrul Transilvaniei si a Moldovei, moda ornarii vaselor cu caneluri, care a putu da nastere, in aceste regiuni unui facies specific (tipi car putea fi considerat depozitul de vase de la Dej)
  Un fapt inca nelamurit este prezenta ceramicii de tip Basarabi in Dobrogea. Desi cunoastem mai multe descoperiri cu ceramic specifica (Rasova sau Babadag) acestea apar in context de caracter asa numit Babadag 3, respective ultima faza a culturii Babadag , caracterizata printr-o ceramic destul de slab variata ca ornament (predomina decorul canelar) si de facture asemanatoare cu cea a olariei nedecorate din cultura Basarabi
• Piese ceramic de décor specific culturii Basarabi au aparut si la apus  de aria descrisa recent, sub forma de elemente isolate in cuprinsul unor asezari sau descoperiri funerare din Serbia (Gomolova), din Croatia (Dalj),din Slovenia (Postela) sau din zona est-alpina (Sopron). Ele nu atesta prezenta acestei culture ca atare  ci se explica cu contacte tocmai din aceasta directive, fiind posibil de pus in legatura cu importantele cenre de exploatare a fierului identificate in  Burgenland. Cea mai vestita asezare care poate fi atribuita cu certitudine acestei culture  se afla la Srem, la Vasica (Gradina Bosutu). Numarul reativ mare de descoperiri de tip Basarabi din Banat, in zona portilor de Fier si Vojvodina trebuie pusa in legatura si cu activitatea intense de cercetare arheologia.
• In cadrul manifestarilor decorative , alaturi de cee specific, mai ales spiral-meandrice si geometrice hasurate alternative, se cristalizeaza si o serie de motive ce exprima simboluri religioase (Crucea de Malta, triscelul,pasarea acvatica sau alte reprezentari zoomorfe)
• Asezarile din perioada Basarabi sunt sau intarite pe locuri dominante, sau cele mai multe, de tip rasfirat, pe terasele riurilor. S-au cercetat si identificat si citeva salase c ear putea avea un caracter pastoral.Primul tip de asezari este relative rar intilnit (Caras-Severin, Vasica,Hunedoara, Remetea-Poganici).In Romania au fost cercetate doar cele de la Remetea-Poganici, si mai cu seama cea de la Popesti.Ambele situate pe locuri aparate natura, sunt intarite in partea deschisa cu cite 1-2 valuri d pamint, prevazute fiecare cu o palisade si santuri respective.Valul are un miez de pamint ars, despre care se crede ca reprezinta o tehnica special ace urmarea consolidarea impotriva eroziunilor.Aceste asezari  intarite erau centre tribal si bineinteles loc de regugiu in caz de primejdie.
• Structura economica a perioadei Basarabi nu se deoebeste esential de cea a perioadei precedente.Agricultura si cresterea vitelor era practicata in egala masura, mediul inconjurator oferind  conditii prielnice pentru ambele indeletniciri.
• Locuintele erau construte cu precadere din material lemnos, fapt atestat de depunerile cenusoase ale asezarilor mai indelungat locuite.Mai rar erau construite din nuiele pomostite de lut. Se intilnesc si destul de rar bordee
• Aceasta perioada marcheaza si un important pas inainte in domeniul metalurgiei fierului.Daca in perioada precedent uneltele si armele de fier erau relative rare in comparative cu cele din bronz, acum se poate vorbi de o adevarata revolutie.Armele de bronz dispar, fiind cu totul inlocuite cu cele de fier (virfuri de lance, spade, cutite de lupta, topoare de lupta), cercetate mai ales in mormintele descoperite in S-V ariei Basarabi, bronzul este utilizat deja doar la producerea podoabelor, a vaselor de metal, la confectionarea coifurilor,platose
• Din punct de vedere al culturii spiritual se constata o orientare catre vest, de-a lungul Dunarii si afluentii sai.Simbolul “pasarii calatoare” , purtatoare a barcii sau a carului solar, cunoscut inca de la sfirsitul epocii bronzului se intilneste acum la Basarabi.Dovada este carul-recipient miniatural de bronz, destinat cultului, decorat cu protome cu capete de pasare descoperite intr-o movila funerara la Bujoru.
• Obiceiurile funerare specific acestei culture sunt foarte inegal cunoscute.Fiiind atestate doar citeva morminte isolate:Iernut, Chendul Mare, cite doua morminte de incineratie, tot de incineratie sunt mormintele isolate de la Blejesti si Ciurela; la Izvorul Dulce si Matca precum si in tumulul de la Bujora s-a aflta cite un mormin de inhumatie, ambele rituri sunt atestate in cele 4 morminte descoperite la Soldanesti,pe Nistru, in timp ce la Saliste (Orhei) s-a expolorat singura necropola de incineratie, apartinind fazei finale a culturii Basarabi (32 morminte)
• Inventarul mormintelor Basarabi de pe Dunare consta in ceramic, mai ales cu décor specific(mai numeroase in tumuli de la Basarabi), arme (lance, cutit), podoabe (fibule de bronz si fier)