Prima pagină > Isorie > PALEOLITICUL ŞI MEZOLITICUL ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC

PALEOLITICUL ŞI MEZOLITICUL ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC

  1. Tendinţele de dezvoltare istorică în paleolitic în condiţiile naturale din arealul Carpato-Balcanic

În Paleolitic, economia se bazează pe exploatarea naturală a resurselor animale prin vânătoare si pescuit, a resurselor vegetale prin culesul fructelor si altor produse oferite de plante, în cadrul unui proces de nomadism succesiv, în funcție de necesitățile comunității.
Pentru începuturile paleoliticului inferior din România au existat multe discuții contradictorii privind zăcământul de la Bugiulesti.Teritoriul României de astăzi este caracterizat de o serie de regiuni ce au fost prielnice pentru staționare oamenilor și activitatea lor
O regiune extrem de bogată în cultură de prund o reprezintă însă cea cuprinsă

între Olt si Arges, în zona Piemontului Cotmeana si regiunea de nord mai înaltă a câmpiei. Din păcate însă descoperirile de aici sunt în poziție secundară, utilajul fiind recuperat din aluviunile recente ale văii Arges, cu afluenții săi direcți sau indirecți Bascov, Mozac Dâmbovnic, ale văii Vedea cu afluentul său Cotmeana, ale văii Oltului cu afluenții săi Topolog, Teslui si Dârjov.
            La Amãrãsti-Fãrcas (jud. Dolj) s-au gãsit câteva piese de cuarțit care pãreau cã au fost prelucrate pe loc, alãturi de resturi osoase de Mammuthus trogontheri. Stratul, conform analizei polinice, s-a depus într-o perioadã de ameliorare climaticã de tip interstadial din Pleistocenul mijlociu (M. Cârciumaru, 1981).
Sud-estul României, mai exact Dobrogea, reprezintă ultima provincie care a oferit vestigii atribuite paleoliticului inferior. În pestera Liliecilor (com. Târgusor, jud. Constanța) s-a găsit un chopping-tool în unitatea stratigrafică cunoscută sub numele de Gura-Dobrogei 2, atribuită, după fauna fosilă, mindelului superior

2.     Epipaleoliticul (mezoliticul) în spaţiul vechi românesc. Colectivele umane în perioada de tranziţie de la paleolitic la neolitic
Pentru această perioadă  pe teritoriul României sunt documentate două culturi: cea tardonoasiană și cea cunoscută sub denumirea de Schela Cladovei.
Prima este răspîndită în mai multe regiuni ale țării, cu excepția atît a zonei Porților de Fier (unde se dezvoltă cea de a doua cultură amintită), cît și a altora, cum ar fi Cîmpia Română sau centrul Transilaniei, unde cercetările de pînă azi nu au putut-o decumenta.Dacă tardenoasianul s-a desfășurat probabil de la jumătatea sau sfîrșitul milen. 8 BP, în schimb, cultura de tip Schela Cladovei s-a dezvoltat pe o perioadă de timp mai scurtă, ea situîndu-se în a doua jumătate a Borealului, neatingînd totuși sfîrșitul acestei faze climatice. Cercetări mai recente au dovedit că pe teritoriul cuprins între Siret și Prut, ca și pe cel al Dobrogei și al Munteniei de N-E, au trăit în perioada amintită grupuri de vînători-culegători tardenoasianului de nord-vest pontic, care a cuprins un spațiu destul de larg, delimitat de cele 3 bazine și anume: la V cel al Siretului, la E cel al Niprului, iar spre S cel al Dunării inferioare.Printre așezările cele mai importante din această zonă amintim pe cele de la ripiceni-Izvor,Icușeni,Erbiceni,Băneasa, Berești etc. (în Moldova), Cuza Vodă,Medgidia,Albești (în Dobrogea), Lapoș (în N-E Munteniei). Utilajul lor microlitic cuprinde pe lîngă tipurile de unelte tradiționale, caracteristice epigravettianului final, și unele forme noi. Astfel distingem un mare număr de gratoare (îndeosebi simple pe așchii sau pe așchie retușată,unguiforme etc.)

3.      Caracterul economiei, ocupaţiile principale ale populaţiilor purtătoare ale culturilor: Tardenuaziană, Schelea Cladovei-Lipenski Vir
CULTURA SCHELA CLADOVEI (8500-6.500)

Cultura a fost identificata relativ recent, în 1965, prin sapaturile realizatede Vasile Boroneant în localitatea eponima. Azi se cunosc situri atât în România (Ostrovu Corbului, Ostrovu Mare, Ogradena, Veterani, Pescari,Ostrovu Banului, Schela Cladovei), cât si în Serbia (Padina, Lepenski Vir,Vlasa).Sunt preferate pentru locuire malurile joase ale Dunarii, cu soluriusoare, nisipoase. Cultura e evidentiaza prin unelte de proasta calitate si putin diversificate tipologic, realizate din cuart si cuartit. Se crede cagrupul a evoluat fie din grupul romanello-azilian, fie din paleoliticulcuartitic din Banat. Are foarte multe unelte din os si corn, de buna calitate: plantatoare, scormonitoare, sapaligi, vârfuri de sulite. Unele obiecte din ossunt chiar decorate prin incizii. Economia se bazeaza pe vânatoare (cerb,caprioara, mistret, castor, lup, vulpe, hydruntin-magar salbatic- si iepure).Este atestat si canis familiaris, cainele domestic. Oamenii pescuiesc, culegcochilii de melci si de scoici si fac un fel de pseudocultivare foarteprimitiva a unor graminee salbatice, de fapt întretin plante care crescspontan. Pentru macinatul cerealelor sunt folosite râsnite din piatra. Sunt sedentari, probabil datorita interesului evident pentru gramineelesalbatice pe care au tot interesul sa le recolteze. Au locuinte cu fundatiidin piatra. Sunt atestate vetre ovale si rectangulare, înconjurate de pietre.În ultimul nivel de locuire de la Ostrovu Corbului au fost descoperite celemai vechi morminte, cunoscandu-se în jur de 36 de schelete din ariaculturii. Este vorba de indivizi de talie înalta, robusti, tipici reprezentanti aiprotoeuropoizilor, morti de moarte violenta: prin lapidare sau decapitare.Doi au sucombat datorita faptului ca au fost strapunsi de varfuri de sageti.Sunt înmormântati în pozitie chircita. Se crede ca ei sunt o davada aaparitiei primelor conflicte intertribale. Se banuieste ca atacatorii arfi populatii intrusive, sudice si deci ca neolitizarea acestei zone s-ar fi facutprin violenta si chiar prin exterminarea populatiei locale de catre noiiveniti. Cultura se individualizeaza mai ales prin frecventa unor bolovanisculptati care reprezinta fete antropomorfe sauzoomorfe. Cei mai multi au fost descoperiti instatiunea de la Lepenski Vir.

 

TARDENOISIANUL (8.000-6.500)

Se dezvolta în Moldova (Erbiceni, Ripiceni-Izvor), SE Transilvaniei(Cremenea-Sita Buzaului), NV. Romaniei (Ciumesti), Dobrogea (Medgidia,Albesti, Cuza Voda). Moldova si Dobrogea au similitudini de dezvoltare cuzona nord-pontica, iar NV Transilvaniei cu Slovacia. În Moldova se constatainteresul pentru vanarea mistretului si a calului, iar în NV Transilvaniei pentru caprioare si mistreti. Caracteristica pentru NV Transilvaniei estefolosirea intensa, ca materie prima pentru unelte, a obsidianei, o sticlanaturala, care provine din zona Tokay, din Ungaria.

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: