Prima pagină > Isorie > Legile lui Hammurabi.Orînduirea social-economică și politică a Babilonului.

Legile lui Hammurabi.Orînduirea social-economică și politică a Babilonului.

Legile lui Hammurabi.Orinduirea social-economica si politica a Babilonului.
Economia, orinduirea sociala si politica ale Statului Babelonean in timpul domniei lui Hammurabi sunt cunoscute datorita codului de legi al acestui rege, corespondentei lui cu guvernatorii generali si functionarii si documentelor de drept, care s-au pastrat.

1. Economia Babilonului: agricultura, mestesugaritu si comertul
Economia Statului Babilonian din timpul lui Hammurabi se baza pe dezvoltarea in continuare a agriculturii irigate,pomiculturii, cresterii vitelor diverselor mestesuguri, comertului exterior si interior.
In timpul lui Hammurabi se constata o extindere a suprafetelor insamintate (valorificarea paminturilor virgine si intelenite), o inflorire a unei asemenea ramuri intensive a economiei, cum este pomicultura (cultivarea curmalului), obtinerea unor mari rezolte de graminee (orz) si de culturi oleaginoase (susan). Aceasta se realizeaza intr-o mare masura pe seama largirii retelei sistemelor de irigatie in intreaga tara. Functionari speciali erau obligati sa supravegheze  cu strictete starea canalelor mari si mici. Din documentele arhivei din Mari reese ca la indeplinirea prestatiei irigationale era atrasa toata populatia apta pentru munca- incepind cu oameni liberi si terminind cu sclavii, iar pentru eschivarea de la ea vinovatii erau aspru pedepsiti, inclusive cu pedeapsa cu moartea.In legiile lui Hammurabi 4 articole prevad in mod special  diferite cazuri de negijenta  si neatentie din partea agricultorului-membru al obstii fata de sistemele de irigatie de pe sectorul sau.In cazul ruperii lor  si inundarii ogoarelor vecine el era obligat sa repare pagubele, in caz contrar averea lui si el insusi erau vinduti pentru recuperarea daunilor pricinuite vecinului. Regele Babilonului  considera drept o importanta fapta a sa construirea grandiosului canal, numit “Fluviul lui Hammurabi”, despre care se spunea ca acesta este “o avutie a poporului”, care adduce “apa din belsug Sumerului si Akadului”.
S-a dezvoltat pe scara larga si cresterea vitelor . In legi se mentioneaza in repetate rinduri cirezile de vite cornuted mari si mici, de magari pentru a carui pasunat era angajati pastori.Deseori vitele se dau in chirie, pentru munca pe ogoare, la ariile de treierat, pentru transportaria poverilor.

Mestesugurile sunt reprezentate prin cele mai diverse profesii: constructorul de case, de corabii, timplarul, dulgherul, taietorul de piatra, croitorul, tesatorul, fierarul, pielarul. IN acea perioada la profesiile mestesugaresti erau raportati, de asemenea medicii, veterinarii, frizerii, crismarii.Pentru retribuirea muncii mestesugaresti legile lui Hammurabi stabileau o plata ferma, precum si o raspundere severa  pentru munca executata. “Daca un constructor ii construia unui om o casa  munca lui era nereusita, iar casa, pe care a construit-o el, se prabusea si il ucidea pe proprietarul casei, acest constructor trebuia sa fie executat”,- glasueste  articolul 229. Plata muncii medicului depindea de apartenenta pacientului la o clasa sau la alta a societatii si respective era marita sau micsorata.Pentru o operatie nereusita, facuta unui om liber, medicului I se taia mina (articolul 218).

La dezvoltarea comertului au contribuit unirea  in cadrul Statului Babilonean unic a intregului teritoriul al Mesopotamiei si concentrarea tuturor cailor comerciale interne si externe, care treceau prin vaile Tigrului si Eufratului, in acelasi miini.
Obiectul exportului in Babilon il constituia cerealele,curmalele,uleiul de susan,lina, articolele mestesugaresti , importul consta din metale,piatra de constructive si lemn de lucru,sclavi, obiecte de lux.
Comertul era obiectul unei  griji deosebite a statului si de el se ocupau agentii comerciali speciali-tamcarii, care faceau un comert intens de stat si particular, adeseori efectuindu-l prin intermediul unor negustori –mijlocitori mai mici.Pentru serviciile lor tamcarii primeau sectoare de pamint si pomicole, case. Ei se manifestau sic a arendasi ai paminturilor regale si ai sectoarelor de pamint ale membrilor obstii, erau adeseori mari camatari.Centre comerciale de cea mai mare importanta erau la Babilon, Nippur, Sitar, Larsa, Urul.

2. Categoriile populatiei libere.Avilum,muschenumii,ostasii
Structura societatii babiloniene in epoca lui Hammurabi este o dovata a caracterului ei sclavagist, care se dezvolta si se manifesta tot mai clar. In legi se face o delimitare destul de clara intre cetatenii liberi si sclavi.
Cetatenii liberi care se bucurau de drepturi depline se numeau “avilum”-“om”. Cetatenii liberi, din care faceau parte marii proprietari funciari, tamcarii, preotimea, taranii, membri ai obstii, mestesugarii, nu formau, inca, o singura clasa ci se imparteau in clasa proprietarilor de sclavi si clasa miciilor producatori. Codul de legi al lui Hammurabi face  numai in unul dintre articole deosebirea  intre “omul superior ca situatie” si “omul inferior ca situatie” si stabileste gradul diferit  al raspunderii lor pentru savirsirea unei contraventii. In toate articolele legilor sunt aparate proprietatea private a cetatenilor instariti si interesele proprietarilor de sclavi.
Intrucit masa principla a populatiei societatii babilonene o alcatuiau micii producatori si micii proprietar, care dadeau vistieriei incasari fiscal donsiderabile si care asigurau forta militara a statului, in legi si-au gasit reflectarea si drepturile lor. De exemplu, unele articole ii apara impotriva samavolniciilor camatarilor: acestora li se interzicea sa ia ei singuri recolta in contul achitarii datoriilor; era reglementata marimea dobinzii pentru suma datoriei (20% pentru luarea cu imprumut a argintului, 33% pentru imprumutul de cereale); tratarea necuviincioasa a ostaticilor era aspru pedepsita, inclusive u pedeapsa cu moartea; sclavia bazata pe neachitarea datoriilor era limitata la 3 ani.Era, insa, imposibil de a opri procesul de diferentiere  a micilor producatori: aceasta clasa se descompunea treptat, completind, pe de o parte clasa proprietarilor de sclavi, iar pe de alta parte –clasa sclavilor. Documentele de afacere din Vechiul Babilon au pastrat o serie de tranzactii, in care figureaza numele unor mari camatari, de exemplu, al lui Balmunamhe din Larsa, care facea schimb si cumpara sectoare pomicole, rotunjindu-si, probabil, posesiunile sale, facea rost de paminturi intelenite, recumpara sclavi, cumpara de la mamele nevoiase copiii lor.Adeseori, erau, de asemenea, incheiate tranzactii de angajare la lucru a copiilor si fratilor mai mici  a concetatenilor saraci.
In afara de oamenii liberi in societatea babiloneana mai existau si  o alta categorie, cum sunt muschenumii. Termenul de “muschenum” se traduce prin “prosternare’.Muschenumii lucrau in gospodaria regala. Pierzind legaturile cu obstea, ei nu dispuneau de pamint si proprietate, ci o primeau pentru serviciul facut regelui in proprietate conventionala, bucurindu-se, totodata, de drepturi cetatenesti limitate. Mutilarea unui muschenum  era recuparata, de regula, printr-o amenda in bani, intimp ce in cazul mutilarii unui om liber se aplica principiul “talionului” (“ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”).Plata pentru tratarea unui muschenum era de doua ori mai mica decit pentru tratarea unui om liber, etc. Din legi reese ca muschenumii dispuneau de avere si sclavi, drepturile lor ca proprietary erau ocrotite cu strictete,totodata averea lor era apreciata ca si proprietatea palatului, in serviciul caruia ei se aflau.
Puterea regala se sprijinea pe armata, care se forma din detasamente de ostasi cu armuri grele si cu armuri usoare- redum si barium.Drepturiile si datoriile lor au fost determinate in 16 articole ale legilor lui Hammurabi.Ostasii primeau de la stat pentru serviciu loturi de pamint inalienabil, uneori cu livada, case, vite. Legile ii ocroteau pe ostasi impotriva samavolniciilor comandantilor , prevedeau rascumpararea lor din captivitate , asigurarea familiei ostasului.Ostasul, insa era obligat  sasi faca serviciu constiincios, iar daca se eschiva de la el putea fi executat.

3.Sclavia. Izvoarele sclaviei.Situatia juridical a sclavior.Forme de protest
Clasa inferioara a societatii babilonene o formau sclavii “vardum”.Drept surse ale sclavilor serveau razboiul, diferentierea de avere, care ducea la aservirea din cauza neachitarilor datoriilor, situatie inegala a membrilor familiei, care se aflau sub puterea patriarhala a tatului, ceea ce-I dadea dreptul sa-l zalogeasca, sau sa-I vinda in sclavie, transformarea in sclavi a oamenilor pentru unele crime (de exemplul, refuzul din partea unui copil infiat de a-si recunoaste parintii adoptive, risipa facuta de sotie, neglijeta membrilor obstii fata de sistemul de irigatie), in sfirsit , reproducerea naturala a sclavilor.Existau sclavi ai proprietarilor private, ai statului (sau ai palatului), sclavi ai muschenumior, sclavi ai templelor.O familie cu posibilitati material medii aveau de la 2 pina la 5 sclavi. In famiile bogate numarul lor era de citeva zeci.Sclavii erau un bun , un obiect al stapinului: in cazul in care ei erau omoriti sau mutilati stapinului i se reparau pagubele sau i se dadea sclav pentru sclav.Sclavii erau vinduti, cumparati, zalogiti, daruiti, furati. Ei aveau o serie de semen distinctive: acestea puteau fi tablite atirnate de git, o coafura speciala, o danga, urechile strapunse.O pedeapsa raspindit pentru sclavi era taiere unei urechi a lui.DEseori sclavii fugeau de la stapinii lor sau incercau sa conteste starea lor de sclavie, dar pentru aceasta ei erau crunt pedepsiti. PE cetatenii liberi, care ii ajutau pe sclavii fugari sa-si ascunda semnele de sclavie sau ii doseau in casele lor ii astepta o pedeapsa asptra de la taierea miinii pina la pedeapsa cu moartea.Pentru prinderea sclavului fugarse cuvenea o rasplata.
In Babilon sclavia avea , totodata, o serie de trasaturi specific: sclavii puteau sa aiba o mica avere, de care, in utima instant, dispunea stapinul,  putea sa se casatoreasca cu femei libere, care isi pastrau in acest caz drepturile cetatenesti si patrimoniale, copii de la asemenea casatorii se considerau liberi.Proprietarul de sclavi care avea copii de la sclave , putea sa-I include in numarul ostenitorilor legali ai bunurilor sale.

  1. mahutatiana
    Octombrie 23, 2013 la 12:32

    interesant

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: